VÂNZAREA CUPRU MIN A EȘUAT. Lucian Bode, ministrul Economiei: „Nu mai vrem să avem în România contracte confidențiale”

Vânzarea Cupru Min a eșuat, după ce Roman Copper a refuzat să depună într-un cont bancar o garanție pentru investițiile de mediu, firma canadiană respingând și publicarea documentului de privatizare. „Nu mai vrem să avem în România contracte confidențiale. Contractele trebuie să fie publice, să fie văzute de toți românii”, a declarat ministrul Economiei Lucian Bode. Termenul pentru semnarea contractului a expirat la miezul nopții, moment până la care Roman Copper nu a depus garanția pentru investițiile de mediu.

Lucian Bode a anunțat, la finalul negocierilor, că partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investițiilor de mediu, să plătească suma pentru acțiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obținerea avizului Consiliului Concurenței și autorizației integrate de mediu-ambele fiind condiții suspensive în contract.

De asemenea, partea română a cerut publicarea imediată a contactului de privatizare.

„Roman Copper nu a aderat la aceste condiții. Ministerul Economiei va analiza situația creată și suntem pregătiți să reluăm privatizarea”, a spus Bode. El a precizat că aceste contract de prvatizare trebuia încheiat până vineri, 6 aprilie, ora 24.00.

Anterior surse apropiate negocierilor au declarat pentru Mediafax că discuțiile pentru vânzarea Cupru Min se prelungesc deoarece statul insistă ca investitorul să deschidă un cont escrow în sumă de mai multe zeci milioane euro, pentru a se asigura că investițiile de mediu vor fi realizate, o altă condiție la care partea română nu renunță fiind publicarea contractului.

Vineri seara, premierul Mihai Răzvan Ungureanu afirma că speră ca negocierile să se încheie „cu bine”, menționând în același timp că „statul are clauze la care nu va renunța cu niciun chip”.

Privatizarea companiei Cupru Min, care deține exploatarea Roșia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României, a fost caracterizată recent de către premierul Ungureanu drept efectul credibilității Guvernului și al „febrei unei frenezii economice”.

Discuțiile pentru încheierea contractului au început joi seara și au continuat pe tot parcursul zilei de vineri.

„Ne-am dorit această privatizare, dar în condițiile în care statul român nu își poate impune clauzele pe care le dorește în favoarea sa, nu putem vorbi de un eșec al acestei privatizări. Nu mai vrem ca în România contractele să aibă clauze secrete, toate aceste contracte trebuie să fie publice și văzute de toți românii. Ne dorim să protejăm interesele românilor, iar privatizarea să se facă în interesul românilor”, a spus Bode.

Șeful Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Florin Vlădan, a afirmat că modul în care avocații Roman Copper au negociat contractul de privatizare a fost „puțin neprofesionist”.”Modul în care avocații Roman Copper au negociat a fost puțin neprofesionist, nu se poate să negociezi unele clauze, să le accepți, iar după aceea să te reîntorci”, a spus Vlădan.

Aceeași idee a fost susținută și de ministrul Economiei, care a afirmat că avocații Roman Copper au acceptat inițial constituirea contului ca garanție și publicarea contractului, dar ulterior aceștia vorbeau cu cei pe care îi reprezintă și se răzgândeau.

La începutul săptămânii trecute, Ministerul Economiei a anunțat că firma canadiană Roman Copper a câștigat licitația pentru preluarea Cupru Min Abrud la prețul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste prețul de pornire a licitației, de 57,3 milioane euro. La licitația cu strigare pentru vânzarea pachetului integral de acțiuni al Cupru Min s-au înscris alte trei companii, respectiv Oz Minerals (Australia), Dundee Holding BV (Olanda) și Ellatzite Med Ad din Bulgaria, ultima fiind însă descalificată.

Roman Copper este o firmă care a fost înființată special pentru preluarea Cupru Min de către Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada). Bayfront Capital Partners este o companie canadiană cu activități de investment banking, care oferă servicii de consultanță pentru finanțare corporatistă, restructurare financiară și în domeniul fuziunilor și achizițiilor.

Într-un document oficial obținut de Mediafax și prezentat miercuri se arată că în contractul de vânzare-cumpărare a Cupru Min vor fi incluse, ca și clauze care nu pot fi negociate, prevederi prin care cumpărătorul trebuie să își asume obligația de a realiza investițiile pentru protecția mediului, dar și investiții suplimentare pentru supraînălțarea barajului Valea Șesei și reabilitarea drumurilor existente și realizarea unor drumuri noi.

„Vânzătorul nu va răspunde pentru nicio obligație, răspundere și/sau măsură de mediu și/sau privind gospodărirea apelor rezultată din necesitatea conformării cu cerințele de protecție a mediului, indiferent de moemthul apariției cauzei care a generat acea obligație. Vânzătorul nu va acorda nicio declarație, garanție sau despăgubire pentru aspecte care au legătură cu protecția mediului”, se spune în document.
În document se menționează că necesarul de investiții tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro realizat până în 2015, iar investițiile de mediu au fost evaluate la 32,2 milioane euro, din care 17 milioane euro pentru acest an pentru extracția și prepararea minereurilor neferoase și rare.

Conform aceluiași document, prețul de licitație pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societății și cantitatea de cupru care poate fi exploatată în urma unor investiții estimate chiar de conducerea unității, nu de către un evaluator independent, fără să fie luată în considerare și valoarea zăcământului.

Pentru stabilirea prețului de pornire la licitație a fost aplicată metoda activului net corectat, în care bunurile necesare exploatării sunt evaluate diferit de activele considerate fără valoare, și a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, în condițiile în care compania, care deține exploatarea Roșia Poieni unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României și care a intrat pe profit în ultimii doi ani, a fost tratată de stat ca fiind în stare de faliment și criză de lichidități.

Potrivit premierului Ungureanu, zăcământul Cupru Min este foarte mare și dispune de aproape 800 milioane tone minereu, dar are o concentrație de cupru extrem de mică în minereu, de 0,3%, ceea ce face ca zăcământul exploatat la suprafață să aibă nevoie de o tehnologie foarte bună pentru a se obține profit prin exploatare.

Gradul de recuperare, ajustat cu pierderile tehnologice, asigură o cantitate de două milioane tone cupru, care la cotația actuală pe piața internațională, de 8.500 dolari/tonă, conduce la o valoare totală de 17 miliarde dolari, din care se scad cheltuielile de exploatare și producție, potrivit unor specialiști din industrie.

În prezent, Cupru Min are o capacitatea anuală de extracție de 1,5 milioane tone minereu, iar conducerea societății a apreciat că pentru o exploatare rațională a carierei este necesară o dezvoltare a capacităților actuale de producție de până la 3,5 milioane tone minereu extras și prelucrat pe an, la 3,5 milioane tone steril pe an și la 1 milion tone minereu an pentru leșiere (dizolvarea aurului din minereu-n.r.), acestea constituind cantitățile minime de exploatat prin retehnologizarea fluxului.

Chiar și în acest context, societatea a încheiat anul 2010 cu un profit de 18,8 milioane lei, iar la sfârșitul anului 2011 a înregistrat o cifră de afaceri netă de 150,6 milioane lei și un profit net de 30,7 milioane lei.

În document se susține însă că, tot la sfârșitul anului 2011, compania acumulase datorii de 64,4 milioane lei, la o valoare a capitalurilor proprii de 32,6 milioane lei, cea mai mare datorie fiind către Electrica Distribuție Transilvania Sud, de 58 milioane lei. Din acest considerent, statul a tratat Cupru Min ca fiind în faliment.

Premierul Ungureanu susține că Cupru Min a fost scoase la vânzare de stat deoarece este o companie complet neprofitabilă, iar o investiție de miliarde de euro din partea Guvernului pentru revitalizarea acesteia ar fi creat un deficit enorm.
Autoritățile au mai încercat de două ori, în 2008, să vândă compania Cupru Min, dar ambele tentative au eșuat.